Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Pe site-ul biocomp.ro găsești produse foarte utile în pandemie!

După descoperirea microorganismelor de către biologi, s-a descoperit curând că multe specii ale acestor creaturi periculoase pentru sănătatea umană ar putea deveni inofensive, ar putea fi chiar distruse, prin expunerea la lumina soarelui (adică prin expunerea la radiațiile ultraviolete). 

Informații pe scurt despre razele UV 

Când gama ultravioletă a spectrului a fost descoperită în 1801, oamenii de știință au atribuit efectul dezinfectant al luminii solare acestei energii invizibile.

Mai târziu, datorită rezultatelor bazate pe o cantitate mare de date experimentale colectate în deceniile de după ce s-a făcut publică această ipoteză inițială, oamenii de știință au stabilit că aproape toate bacteriile pot fi fie complet neutralizate, fie cel puțin slăbite de unele tipuri de radiații ultraviolete.

În general, metoda clasică de sterilizare pentru distrugerea bacteriilor, dacă ne raportăm fix la acele specii care speriau oamenii vremii, a încetat să mai fie utilizată pe la începutul anilor 1900 datorită dezvoltării tehnologiilor de sterilizare prin clorurare și ozonare.

În ciuda acestui fapt, iată că în ultimele decenii se manifestă o tendință generală pe glob spre utilizarea radiațiilor UV cu diferite lungimi de undă, deoarece această metodă nu produce subproduse chimice toxice în timpul acțiunii bactericide. 

Lămpi germicide cu ultraviolete de tip C 

S-au făcut experimente numeroase în ultima perioadă pentru a compara eficacitatea efectului variatelor surse de lumină asupra ratei de supraviețuire a diferitelor tipuri de bacterii.

Cele mai citite articole

Razele UV sunt împărțite în regiunile UV-A, UV-B și UV-C, care au 315-400 nanometri, 280-315 nanometri și respectiv 200-280 nanometri.

Astfel, oamenii de știință au putut determina lungimea de undă a radiației UV, care are eficiența bactericidă maximă. Lungimea de undă “perfectă”determinată de către aceștia a fost de 253,7 nm. Respectiva lungime de undă este cu mult dincolo de marginea ultravioletelor emise de soare. Stratul de ozon din atmosferă filtrează lungimile de undă UV sub 300 nanometri, blochează UV-C de la soare înainte de a ajunge la suprafața Pământului. Aceste rezultate explică eficacitatea scăzută a soarelui în tratamentul bolilor cauzate de microorganisme patogene. 

De ce sunt eficiente lămpile UV-C contra microorganismelor periculoase pentru om? 

În termeni relativi, radiația UV este stratul intermediar dintre radiațiile vizibile cu energie mai mare, radiațiile cu raze X și radiațiile vizibile cu energie mică.

Mecanismul de curățare atunci când se tratează un obiect cu radiații UV este unic în comparație cu cel al altor tipuri de sterilizare din cauza faptului că radiațiile nu conduc întotdeauna la moartea microorganismului țintă.

Fotonii UV între 200 și 300 nanometri sunt absorbiți destul de eficient de acizii nucleici care formează ADN și ARN, iar fotonii sub 240 nanometri sunt, de asemenea, bine absorbiți de proteine. Aceste biomolecule esențiale sunt deteriorate de cantitatea de energie absorbită, făcând materialul genetic din interiorul unei particule de virus sau a unui microorganism incapabil să se replice sau să provoace o infecție, inactivând extrem de eficient agentul patogen.

Așadar, nu se distruge direct agentul patogen, ci se schimbă în mod eficient structura materialului său genetic. Adică, germenii sunt sterilizați la nivel genetic din cauza deteriorării ADN-ului celulei țintă. Acest lucru duce la faptul că microorganismul nu mai este capabil să se înmulțească și, pe cale de consecință să provoace boli.

Gama razelor ultraviolete eficiente în lupta cu agenții patogeni microscopici acoperă lungimi de undă cuprinse într-un interval de aproximativ 200 până la 400 nanometri.

Vrei și tu să îți comanzi o lampă UV-C bună? Ia-ți cu încredere una românească de la Biocomp!

Cele mai citite articole