Retracţia gingivală este primul semn şi simptom al afecţiunii denumită gingivita, un proces în care mărginea ţesutului gingival ce înconjoară dinții se retrage, descoperind zone superioare ale dintelui sau lăsând părţi din rădăcina dintelui dezgolite. Gingivita poate crea atât nelinişte, cât şi disconfort pentru mulţi pacient, retracţia gingivală schimbând aspectul dinţilor care vor apărea foarte alungiţi şi poate produce o creştere a sensibilităţii dinţilor la rece cald, dulce, sau la periaj.
Cum arată gingiile sănătoase? Care sunt cauzele retracţiei gingivale?
Gingiile sănătoase pot fi recunoscute uşor. Acestea au o culoare roz deschis, acoperă perfect dinții şi sunt ataşate de os. Există, aşadar, două tipuri de gingie:
- fixă – gingia de 2-3 mm de ţesut de culoare roz deschis foarte puternic, ataşată de osul de sub ea;
- mobilă – gingia de culoare mai închisă care se continua cu mucoasa din interiorul obrajilor.
În cazul retracţiei gingivale, marginea gingiei fixe se deplasează de pe suprafaţa dintelui şi lasa descoperite zone sensibile de pe suprafaţa coroanei a rădăcinii. De multe ori, spaţiile dintre dinţi se deschid şi permit resturilor alimentare să stagneze în aceste zone.
Cele mai citite articole
Cauzele retracţiei gingivale sunt diverse. Retracţia gingivală este caracterizată de următorii factori:
- parodontoza. Aceasta afecţiune inflamatorie în principiu este cauza numărul unu a retracţiei gingivale, cu caracter progresiv care poate afecta una sau mai multe structuri ale parodonţiului marginal, şi anume gingia, cementul dentar, osul alveolar şi ligamentele periodontale. Retracţia gingivală apare în ultimele faze ale gingivitei, care se manifesta prin tumefierea gingiilor care capătă o culoare roşie şi devin dureroase la atingere. În timpul periajului dentar apare şi sângerarea;
- poziţia anormală a dinţilor. Înghesuirea dinţilor sau alinierea greşită a lor poate favoriza retracţia gingivală;
- tulburările genetice. Unii pacienţi se nasc cu predispoziţie către dezvoltarea gingivitei, se nasc cu o gingie subţire şi fragilă;
- periajul agresiv. Din cauza periajului dentar foarte agresiv, gingiile pot sângera fiind supuse unor forţe de frecare mari şi pot fi traumatizate, inflamate şi lezate, favorizând astfel retracţia;
- bruxism. În cazul în care pacienţii îşi scrâşnesc involuntar sau chiar voluntar dintii, ziua sau noaptea, dacă suferă de bruxism, atunci cu siguranţă vor observa şi retracţia gingivală cât de curând;
- fumatul. Placa dentară la fumători este mult mai aderenta şi mai greu de îndepărtat de pe suprafaţa dinţilor;
- traumatisme. Retracţia gingivală poate să apară şi ca urmare a unui accident traumatic asupra unui dinte sau a unui grup de dinţi.
Prevenirea retracţiei gingivale
Există numeroase măsuri pe care pacienţii le pot lua pentru a preveni retracţia gingivală. De cele mai multe ori, retracţia gingivală poate fi evitată prin folosirea unei paste de dinţi speciale, a unei periuţe foarte moi şi printr-un periaj nu foarte agresiv. De asemenea, pacienţii pot adopta o igienă dentară foarte riguroasă şi nu trebuie ignorată, pentru că în caz contrar, are toate şansele să progreseze prin pierderi gingivale şi osoase accentuate în jurul dintelui.
Dacă afecţiunea este surprinsă într-un stadiu incipient, măsurile de tratament se pot reduce la câteva instrucţiuni simple: periaj blând, evitarea traumatismelor, îndepărtarea plăcii bacteriene la nivelul gingiei.
