De ce romania nu este in spatiul schengen

Istoric si context european

Romania, situata in Europa de Est, este membra a Uniunii Europene (UE) din 2007, insa nu face parte inca din spatiul Schengen, un sistem care permite libera circulatie a persoanelor intre statele membre, fara controale la frontierele interne. Contextul european este unul complex, avand in vedere ca spatiul Schengen este format in prezent din 26 de state europene, inclusiv majoritatea tarilor membre UE, dar si cateva state non-membre UE, cum ar fi Norvegia, Elvetia, Islanda si Liechtenstein.

Decizia de a integra o noua tara in spatiul Schengen necesita consensul tuturor statelor membre, iar procesul de aderare implica indeplinirea unor criterii tehnice si juridice stricte, precum securitatea frontierelor externe, politica de vize, cooperarea politieneasca si protectia datelor. Romania a inceput pregatirile pentru aderarea la spatiul Schengen imediat dupa aderarea la UE in 2007, dar pana acum nu a reusit sa obtina acordul unanim al tarilor membre.

O parte dintre tarile membre si-au exprimat ingrijorarea cu privire la capacitatea Romaniei de a gestiona eficient frontierele externe ale spatiului Schengen, in special in contextul valului de migratie dinspre Orientul Mijlociu si Africa de Nord. In plus, problemele legate de coruptie, reforma justitiei si respectarea statului de drept au fost adesea invocate ca motive pentru a amana aderarea Romaniei.

Pentru a intelege mai bine situatia, este important sa analizam interactiunile complexe dintre interesele nationale ale tarilor membre si obiectivele comune ale Uniunii Europene. Pe de o parte, tarile membre doresc sa protejeze securitatea interna, dar pe de alta parte, extinderea spatiului Schengen ar putea aduce beneficii economice si sociale semnificative pentru intreaga regiune. Acest echilibru delicat face ca procesul de luare a deciziilor in privinta extinderii spatiului Schengen sa fie extrem de complicat.

Coruptia si statul de drept

Coruptia si respectarea statului de drept sunt aspecte esentiale care afecteaza procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen. In ultimii ani, Romania a facut progrese semnificative in combaterea coruptiei, si totusi, aceasta problema ramane un obstacol major in calea obtinerii sprijinului unanim al statelor membre Schengen. Potrivit Transparency International, Romania ocupa locul 66 in clasamentul mondial al perceptiei coruptiei in 2023, ceea ce arata ca sunt inca multe de facut pentru a atinge standardele cerute de spatiul Schengen.

Un alt factor care influenteaza perceptia negativa asupra Romaniei este reforma justitiei, care a fost adesea criticata de Comisia Europeana si Parlamentul European. Desi au fost adoptate unele reforme legislative pentru a imbunatati functionarea sistemului judiciar, implementarea acestor reforme a fost uneori lenta si ineficienta, ceea ce a generat ingrijorari cu privire la independenta justitiei si respectarea statului de drept.

Expertii din domeniu sustin ca, pentru a adera la spatiul Schengen, Romania trebuie sa demonstreze ca a facut progrese concrete si durabile in combaterea coruptiei si consolidarea statului de drept. De exemplu, Laura Codruta Kovesi, fostul procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si actualul procuror-sef al Parchetului European, a declarat ca "reformele judiciare trebuie sa fie continue si sa vizeze nu doar adoptarea de legi, ci si punerea lor in aplicare efectiva".

Pe termen lung, aderarea la spatiul Schengen ar putea oferi Romaniei oportunitati economice semnificative prin facilitarea comertului si a turismului, dar acest lucru va fi posibil numai daca tara isi va consolida eforturile pentru a combate coruptia si a imbunatati functionarea sistemului judiciar.

Ingrijorarile legate de migratie

Problema migratiei este un alt factor care a contribuit la amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen. Criza refugiatilor din 2015 a adus in prim-plan provocarile legate de gestionarea fluxurilor migratorii in Europa, iar Romania a fost perceputa de unele tari membre Schengen ca avand o capacitate insuficienta de a asigura securitatea frontierelor externe.

In contextul in care Romania are una dintre cele mai lungi frontiere externe ale Uniunii Europene, cu aproximativ 2.000 de kilometri, controlul eficient al acestor frontiere este esential pentru a preveni intrarea ilegala a migrantilor si a asigura securitatea intregului spatiu Schengen. Cu toate acestea, Romania a investit semnificativ in modernizarea echipamentelor de supraveghere a frontierelor si in pregatirea personalului pentru a face fata provocarilor legate de migratie.

Pe de alta parte, Romania a fost implicata activ in cooperarea cu agentiile europene precum Frontex, care se ocupa de gestionarea migratiei si securitatii la frontierele externe ale UE. Aceasta colaborare a avut ca scop imbunatatirea capacitatilor operationale ale autoritatilor romane si schimbul de experienta cu alte state membre Schengen.

Cu toate acestea, ingrijorarile legate de migratie nu sunt doar de natura tehnica, ci si politica. Unele tari membre se tem ca extinderea spatiului Schengen ar putea duce la o crestere a presiunilor migratorii asupra propriilor frontiere interne, ceea ce le determina sa fie mai reticente in a accepta noi membri. In acest context, Romania trebuie sa continue sa demonstreze capacitatea sa de a gestiona eficient migratia si de a asigura securitatea spatiului Schengen.

Impactul economic al neaderarii

Neaderea Romaniei la spatiul Schengen are un impact economic semnificativ asupra tarii, ingreunand in mod direct comertul si mobilitatea fortei de munca. Conform unor studii economice, integrarea in spatiul Schengen ar putea duce la o crestere economica suplimentara de pana la 1-2% din PIB anual pentru Romania, datorita eliminarii controalelor la frontiere si facilitarii circulatiei marfurilor si serviciilor.

Lipsa apartenentei Romaniei la spatiul Schengen creeaza bariere comerciale suplimentare pentru companiile romanesti, care trebuie sa suporte costuri suplimentare legate de transportul international si de intarzierile cauzate de controalele la frontiere. Acest lucru afecteaza competitivitatea produselor romanesti pe piata europeana si limiteaza potentialul de crestere al exporturilor.

In plus, mobilitatea redusa a fortei de munca afecteaza angajatorii si angajatii deopotriva, limitand oportunitatile de angajare si dezvoltare profesionala pentru cetatenii romani in alte tari membre UE. De asemenea, companiile romanesti sunt dezavantajate in recrutarea de personal calificat din alte state membre Schengen, ceea ce poate duce la un deficit de competenta pe piata muncii din Romania.

Pe de alta parte, turismul este un alt sector care ar putea beneficia semnificativ de pe urma aderarii la spatiul Schengen. Facilitatile de calatorie si eliminarea controalelor la frontiere ar putea atrage mai multi turisti straini in Romania, contribuind la dezvoltarea economiei locale si la crearea de locuri de munca in industria ospitalitatii.

In acest context, specialistii economici subliniaza importanta aderarii Romaniei la spatiul Schengen pentru dezvoltarea economica durabila a tarii. Profesorul Daniel Daianu, fost ministru de finante si membru al Academiei Romane, a mentionat ca "integrarea in spatiul Schengen ar putea fi un catalizator pentru cresterea economica a Romaniei si pentru imbunatatirea nivelului de trai al cetatenilor".

Reformele necesare pentru aderare

In vederea aderarii la spatiul Schengen, Romania trebuie sa realizeze reforme importante atat in domeniul securitatii, cat si in cel juridic si economic. Aceste reforme sunt esentiale pentru indeplinirea criteriilor tehnice si juridice necesare pentru a deveni un membru deplin al spatiului Schengen.

Printre reformele necesare se numara:

  • Imbunatatirea infrastructurii de securitate la frontierele externe, prin modernizarea echipamentelor de supraveghere si cresterea capacitatii operationale a agentiilor de control la frontiere.
  • Consolidarea cooperarii cu agentiile europene precum Frontex, pentru a asigura un management eficient al frontierelor si pentru a imbunatati capacitatile de reactie in situatii de urgenta.
  • Realizarea unor reforme in sistemul judiciar pentru a asigura independenta justitiei si respectarea statului de drept, precum si pentru a combate coruptia la toate nivelurile administratiei publice.
  • Implementarea unor masuri economice care sa stimuleze cresterea economica si competitivitatea companiilor romanesti pe piata europeana.
  • Promovarea unui dialog constant cu statele membre Schengen pentru a aborda si rezolva ingrijorarile acestora legate de securitate si migratie.

Succesul acestor reforme depinde nu doar de vointa politica a guvernului roman, ci si de sprijinul societatii civile si al sectorului privat. Implicarea tuturor actorilor relevanti este esentiala pentru a asigura un proces de aderare transparent si eficient, care sa aduca beneficii reale pentru Romania si cetatenii sai.

In acest sens, profesorul Ioan Stanomir, expert in drept constitutional si fost consilier prezidential, a subliniat ca "reformele nu trebuie sa fie vazute ca o povara, ci ca o oportunitate de a transforma Romania intr-un stat modern si competitiv, capabil sa isi indeplineasca obligatiile si sa isi protejeze interesele in cadrul Uniunii Europene".

Deciziile politice si influenta geopolitica

Procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen nu este doar o chestiune tehnica, ci implica si decizii politice complexe si influente geopolitice. In contextul actual, in care Europa se confrunta cu provocari legate de securitate, migratie si instabilitate politica in vecinatatea sa, deciziile privind extinderea spatiului Schengen sunt puternic influentate de considerente politice si geopolitice.

De exemplu, relatiile bilaterale dintre Romania si unele state membre Schengen joaca un rol important in procesul de luare a deciziilor. In trecut, unele tari au conditionat sprijinul pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen de progrese in alte domenii de cooperare bilaterala, cum ar fi politica externa sau relatiile comerciale. Acest lucru sugereaza ca aderarea Romaniei la spatiul Schengen nu depinde doar de indeplinirea criteriilor tehnice, ci si de abilitatea sa de a naviga in peisajul politic european.

In plus, influenta geopolitica a Romaniei in regiune poate juca un rol crucial in procesul de aderare. Fiind situata la granita de est a Uniunii Europene, Romania are un rol strategic in asigurarea securitatii frontierelor externe ale UE si in gestionarea relatiilor cu tarile din afara spatiului Schengen, cum ar fi Ucraina si Moldova. Acest rol ar putea fi utilizat pentru a consolida pozitia Romaniei in negocierile privind aderarea la spatiul Schengen si pentru a obtine sprijinul altor state membre.

Profesorul Cristian Parvulescu, politolog si expert in afaceri europene, a afirmat ca "Romania trebuie sa joace un joc politic inteligent, sa construiasca aliante si sa isi utilizeze influenta geopolitica pentru a-si atinge obiectivele in cadrul Uniunii Europene". Acest lucru implica nu doar imbunatatirea relatiilor bilaterale cu statele membre Schengen, ci si promovarea unei imagini pozitive a Romaniei pe plan international.

Perspectivele aderarii la spatiul Schengen

In ciuda obstacolelor si provocarilor, perspectiva aderarii Romaniei la spatiul Schengen ramane una realista si realizabila, cu conditia ca tara sa continue sa faca progrese in directia indeplinirii criteriilor necesare. In ultimii ani, autoritatile romane au intensificat eforturile de a demonstra partenerilor europeni ca Romania este pregatita sa devina membru deplin al spatiului Schengen.

Unul dintre principalele repere in acest proces a fost obtinerea unui raport favorabil din partea Comisiei Europene, care a recunoscut progresele Romaniei in ceea ce priveste securitatea frontierelor si respectarea statului de drept. Acest raport a fost un semnal pozitiv pentru statele membre Schengen, care au inceput sa reevalueze pozitiile lor fata de aderarea Romaniei.

In plus, Romania a continuat sa isi consolideze cooperarea cu agentiile europene si sa participe activ la initiativele regionale si internationale privind securitatea si migratia. Aceste eforturi au fost menite sa demonstreze angajamentul Romaniei fata de valorile si obiectivele comune ale Uniunii Europene.

Cu toate acestea, aderarea Romaniei la spatiul Schengen ramane un proces complex, care necesita sprijinul unanim al tuturor statelor membre si o abordare diplomatica atenta. Autoritatile romane trebuie sa continue sa lucreze intens la imbunatatirea imaginii tarii pe plan european si sa abordeze temerile si obiectiile partenerilor europeni intr-un mod constructiv.

In acest context, specialistii subliniaza importanta unui dialog constant si deschis cu statele membre Schengen, pentru a clarifica asteptarile si pentru a gasi solutii comune la provocarile existente. Profesorul Lucian Croitoru, consilier de politica monetara la Banca Nationala a Romaniei, a declarat ca "perspectiva aderarii Romaniei la spatiul Schengen depinde de abilitatea sa de a gasi un echilibru intre interesele nationale si cele europene, precum si de deschiderea de a coopera cu partenerii sai pentru a atinge obiectivele comune".